…chiar si acum pentru papadii, dragilor.

*imi aduc aminte de arici zburatori… siamezi 🙂

Sa zicem ca sunt ale unui inger si le pastram…

Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…

Insa el ramane verde…

…la Bolta rece.
Cum era aia? Timpul trece, prietenii raman?

Acelasi soare, aceiasi ochi… alte locuri si alti oameni pe acelasi Pamant.

*Yeeee… yeee, I know! I’ve got an obsession with sky, clouds and sun 🙂

Cineva are chef de ‘V-ati ascunselea’…

Da mai copii, mai…

De unde-i asta cu rupeti randurile? Pai… apusul asta de duminica seara, exact asa ne-a ordonat.
Iar eu, ca un soldat cuminte si ascultator, ce sunt… am avut pentru a doua oara in viata impresia ca trec la alta arma si la alta trupa. Da’ nu ma sperie schimbatul armei si nici camarazii noi!

*am mult de multumit pentru ca apusul acesta a ajuns sa fie vazut si de voi…
Incep cu mirarea ca sunt.

©pachete,
care surprinde si nu doar vede 🙂